Economia
Economia
ConfiguraÅ£ia terenurilor, izolarea impusă de relief, clima zonei, terenurile sărace, fărâmiÅ£ate, ÅŸi foarte dispersate, sunt factorii care au obligat la practicarea unei economii mixte de tip pastoral-agrar.
Prin urmare comuna Cupşeni are o economie prediminant agrară, celelalte sectoare economice fiind nereprezentative la nivelul comunei.
In perioada de după 1990 au început să apară ÅŸi să se diversifice la nivel de comună ÅŸi alte activităţi, în special serviciile, preponderente fiind cele comerciale. Se înregistrează astfel la nivel de comună un număr de 42 unităţi economice, majoritatea comerciale, din care 4 unităţi sunt de stat ÅŸi 38 sunt unităţi particulare. În fiecare din cele 42 de unităţi numărul salariaÅ£ilor este sub 10.
Se înregistrează de asemenea la nivel de comună un număr de 24 persoane fizice autorizate din care marea majoritate lucrează în domeniul construcÅ£iilor ÅŸi al tâmplăriei.
Agricultura
Ca urmare a lipsei unor variante viabile majoritatea gospodăriilor din comună sunt gospodării exclusiv agricole sau preponderent agricole, numărul gospodăriilor neagricole fiind practic inexistent. Cu toate acestea nu există, încă, forme asociative de gospodărire a terenurilor agricole, situaÅ£ia fiind datorată atât reticenÅ£elor faţă de aceste forme de gospodărire date de perioada precedentă anului 1989, cât ÅŸi desocializării datorate perioadei prelungite de tranziÅ£ie.
În tot ceea ce priveÅŸte legumicultura, pomicultura ÅŸi viticultura, aceste culturi se fac individual fără a avea un scop de venit ci doar pemntru consumul propriu. Dealtfel perioada scurtă de vegetaÅ£ie ÅŸi îngheÅ£ul târziu nu favorizează asemenea culturi.
Zootehnia este principala ocupaÅ£ie a gospodarilor, produsele rezultate fiind valorificate la punctele de colectare a laptelui în număr de 8. Nu există industrie de prelucrare a laptelui, acesta fiind transportat în Baia-Mare, Tg. LăpuÅŸ ÅŸi Dej.
După anul l989 conform legii 18/l99l terenurile cooperativizate au reintrat în posesia ÅŸi proprietatea celor în drept sau a moÅŸtenitorilor acestora. Repartizarea terenurilor pe vechile amplasamente , foamea de pământ ÅŸi de proprietate asupra acestuia , numărul mare de proprietari ÅŸi moÅŸtenitori, au dus la o fărâmiÅ£are excesivă a terenului existănd parcele în satul Libotin ÅŸi sub 100 mp. SuprafaÅ£a majorităţii parcelelor se situează între 500 ÅŸi 3000 mp.
Această fărâmiÅ£are excesivă a dus la un regres fără precedent în practica agricolă în ceea ce priveÅŸte agrotehnica ÅŸi lucrările agricole, agricultura practicată în comună fiind una rudimentară, practicată cu multe decenii în urmă, o agricultură a subzistenÅ£ei, slab mecanizată, ÅŸi deocamdată fără perspective.
locuitorii comunei deÅ£in în proprietate 99.l0 % din totalul suprafeÅ£ei agricole.cetăţenii mai deÅ£in importante suprafeÅ£e de teren agricol, situate în hotarele comunelor învecinate, LăpuÅŸul Românesc, CerneÅŸti sau oraÅŸul Tg. LăpuÅŸ, cele mai mari dintre acestea revenind locuitorilor satului Ungureni.
In cadrul comunei CupÅŸeni majoritatea cetăţenilor deÅ£in între 1 ÅŸi 5 ha de teren agricol, ponderea fiind la categoria 3-5 ha. În cadrul gospodăriei proprii fiecare cetăţean îÅŸi lucrează propriul teren, având în cadrul suprafeÅ£ei pe care o deÅ£ine aproape toate categoriile de folosinţă. Pe suprafaÅ£a deÅ£inută fiecare cultivă cel puÅ£in trei din culturile care se practică în zonă (mai puÅ£in grâu, secară triticale, mai mult cartofi ÅŸi porumb). De asemenea fiind ÅŸi crescători de animale folosesc un asolament cu leguminoase furajere, ÅŸi practică încă cultura în două câmpuri : Å£arină ÅŸi fâneaţă. Cei cu pământ mai puÅ£in ÅŸi care cresc animale mai lucrează ÅŸi “în parte”.
De menÅ£ionat este numărul redus al persoanelor care deÅ£in suprafeÅ£e mai mari de teren (peste 10 ha numai 3 persoane) ÅŸi slabele perspective de asociere a deÅ£inătorilor în vederea practicării unei agriculturi mai performante.
ConfiguraÅ£ia terenurilor, izolarea impusă de relief, clima zonei, terenurile sărace, fărâmiÅ£ate, ÅŸi foarte dispersate, sunt factorii care au obligat la practicarea unei economii mixte de tip pastoral-agrar.
Prin urmare comuna Cupşeni are o economie prediminant agrară, celelalte sectoare economice fiind nereprezentative la nivelul comunei.
In perioada de după 1990 au început să apară ÅŸi să se diversifice la nivel de comună ÅŸi alte activităţi, în special serviciile, preponderente fiind cele comerciale. Se înregistrează astfel la nivel de comună un număr de 42 unităţi economice, majoritatea comerciale, din care 4 unităţi sunt de stat ÅŸi 38 sunt unităţi particulare. În fiecare din cele 42 de unităţi numărul salariaÅ£ilor este sub 10.
Se înregistrează de asemenea la nivel de comună un număr de 24 persoane fizice autorizate din care marea majoritate lucrează în domeniul construcÅ£iilor ÅŸi al tâmplăriei.
Agricultura
Ca urmare a lipsei unor variante viabile majoritatea gospodăriilor din comună sunt gospodării exclusiv agricole sau preponderent agricole, numărul gospodăriilor neagricole fiind practic inexistent. Cu toate acestea nu există, încă, forme asociative de gospodărire a terenurilor agricole, situaÅ£ia fiind datorată atât reticenÅ£elor faţă de aceste forme de gospodărire date de perioada precedentă anului 1989, cât ÅŸi desocializării datorate perioadei prelungite de tranziÅ£ie.
În tot ceea ce priveÅŸte legumicultura, pomicultura ÅŸi viticultura, aceste culturi se fac individual fără a avea un scop de venit ci doar pemntru consumul propriu. Dealtfel perioada scurtă de vegetaÅ£ie ÅŸi îngheÅ£ul târziu nu favorizează asemenea culturi.
Zootehnia este principala ocupaÅ£ie a gospodarilor, produsele rezultate fiind valorificate la punctele de colectare a laptelui în număr de 8. Nu există industrie de prelucrare a laptelui, acesta fiind transportat în Baia-Mare, Tg. LăpuÅŸ ÅŸi Dej.
După anul l989 conform legii 18/l99l terenurile cooperativizate au reintrat în posesia ÅŸi proprietatea celor în drept sau a moÅŸtenitorilor acestora. Repartizarea terenurilor pe vechile amplasamente , foamea de pământ ÅŸi de proprietate asupra acestuia , numărul mare de proprietari ÅŸi moÅŸtenitori, au dus la o fărâmiÅ£are excesivă a terenului existănd parcele în satul Libotin ÅŸi sub 100 mp. SuprafaÅ£a majorităţii parcelelor se situează între 500 ÅŸi 3000 mp.
Această fărâmiÅ£are excesivă a dus la un regres fără precedent în practica agricolă în ceea ce priveÅŸte agrotehnica ÅŸi lucrările agricole, agricultura practicată în comună fiind una rudimentară, practicată cu multe decenii în urmă, o agricultură a subzistenÅ£ei, slab mecanizată, ÅŸi deocamdată fără perspective.
locuitorii comunei deÅ£in în proprietate 99.l0 % din totalul suprafeÅ£ei agricole.cetăţenii mai deÅ£in importante suprafeÅ£e de teren agricol, situate în hotarele comunelor învecinate, LăpuÅŸul Românesc, CerneÅŸti sau oraÅŸul Tg. LăpuÅŸ, cele mai mari dintre acestea revenind locuitorilor satului Ungureni.
In cadrul comunei CupÅŸeni majoritatea cetăţenilor deÅ£in între 1 ÅŸi 5 ha de teren agricol, ponderea fiind la categoria 3-5 ha. În cadrul gospodăriei proprii fiecare cetăţean îÅŸi lucrează propriul teren, având în cadrul suprafeÅ£ei pe care o deÅ£ine aproape toate categoriile de folosinţă. Pe suprafaÅ£a deÅ£inută fiecare cultivă cel puÅ£in trei din culturile care se practică în zonă (mai puÅ£in grâu, secară triticale, mai mult cartofi ÅŸi porumb). De asemenea fiind ÅŸi crescători de animale folosesc un asolament cu leguminoase furajere, ÅŸi practică încă cultura în două câmpuri : Å£arină ÅŸi fâneaţă. Cei cu pământ mai puÅ£in ÅŸi care cresc animale mai lucrează ÅŸi “în parte”.
De menÅ£ionat este numărul redus al persoanelor care deÅ£in suprafeÅ£e mai mari de teren (peste 10 ha numai 3 persoane) ÅŸi slabele perspective de asociere a deÅ£inătorilor în vederea practicării unei agriculturi mai performante.
Dotări agricole
În ceea ce priveÅŸte dotările agricole nu se poate spune că locuitorii comunei deÅ£in utilajele ÅŸi agregatele mecanice necesare pentru buna exploatare a puÅ£inului teren mecanizabil pe care îl are comuna.
FărâmiÅ£area excesivă a terenului agricol ÅŸi implicit a celui arabil, dispersia foarte mare a parcelelor, consumurile mari de carburanÅ£i înregistrate la deplasări în gol ÅŸi nu în ultimul rând preÅ£urile de achiziÅ£ie ÅŸi slaba putere de cumpărare a ţăranilor sunt tot atâÅ£ia factori care au stat ÅŸi mai stau încă în calea aprovizionării ÅŸi achiziÅ£ionării unor agregate agricole mai performante care să uÅŸureze munca ţăranilor, ÅŸi cu ajutorul cărora să se facă o agricultură ceva mai performantă. Deocamdată agricultura este tot cea tradiÅ£ională, agricultura care se făcea acum câteva bune decenii, o agricultură grea, bazată pe munca omului ÅŸi a animalului, o agricultură într-un cuvînt – neperformantă.
Pe fondul dezvoltării economiei pe baza veniturilor aduse din străinătate de cetăţenii comunei, se înregistrează o mecanizare accelerată a dotărilor pentru agricultură. Se cuvine totuÅŸi să facem precizarea că aceste dotări nu sunt de ultimă generaÅ£ie ÅŸi ca atare nu vor reprezenta o soluÅ£ie pe termen lung pentru o agricultură performantă
Turismul
Turismul ÅŸi în special agro-turismul, în ciuda resurselor naturale bogate ÅŸi a complexităţii formelor de relief este un domeniu slab reprezentat în peisajul economic al comunei CupÅŸeni. DeÅŸi zona poate fi considerată favorabilă pentru dezvoltarea agro-turismului, lipsa puterii financiare a locuitorilor, respectiv starea precară a infrastructurii de bază ÅŸi de afaceri face ca investiÅ£iile în domeniu să lipsească cu desăvârÅŸire.
Silvicultura
Din punct de vedere silvicultural, faţă de alte zone, unde sărăcia a făcut ca pădurile să fie exploatate iraÅ£ional, comuna CupÅŸeni este o zonă unde regimul silvic a fost respectat, deÅŸi, datorită vârstei înaintate, anumite trupuri de pădure necesită o exploatare imediată. Finalizarea punerii în posesie a terenurilor cu vegetaÅ£ie forestieră este o preocupare primordială a autorităţilor locale, cu atât mai mult cu cât amenajamentul silvic ce trebuia refăcut în 2007, funcÅ£ionează acum sub adendum valabil până în 2008. Odată cu finalizarea punerii în posesie este de strictă necesitate ÅŸi efectuarea amenajamentului pe unitatea administrativ-teritorială pentru buna gospodărire a pădurilor în zonă.
Prin colaborarea bună a autorităţilor locale cu organele silvice, respectiv cu Ocolul Silvic Tg. LăpuÅŸ, toate pădurile se află în paza Ocolului Silvic, atât cetăţenii cât ÅŸi instituÅ£iile deÅ£inătoare de păduri având întocmite contracte de pază.
Comuna CupÅŸeni dispune de aproximativ 2100 ha de terenuri cu vegetaÅ£ie forestieră, cuprinse în cadrul Ocolului Silvic Tg. LăpuÅŸ, UP II Åžatra, în care predomină fagul-78%, carpenul-12%, molidul-4% ÅŸi 6% alte specii.
În ceea ce priveÅŸte dotările agricole nu se poate spune că locuitorii comunei deÅ£in utilajele ÅŸi agregatele mecanice necesare pentru buna exploatare a puÅ£inului teren mecanizabil pe care îl are comuna.
FărâmiÅ£area excesivă a terenului agricol ÅŸi implicit a celui arabil, dispersia foarte mare a parcelelor, consumurile mari de carburanÅ£i înregistrate la deplasări în gol ÅŸi nu în ultimul rând preÅ£urile de achiziÅ£ie ÅŸi slaba putere de cumpărare a ţăranilor sunt tot atâÅ£ia factori care au stat ÅŸi mai stau încă în calea aprovizionării ÅŸi achiziÅ£ionării unor agregate agricole mai performante care să uÅŸureze munca ţăranilor, ÅŸi cu ajutorul cărora să se facă o agricultură ceva mai performantă. Deocamdată agricultura este tot cea tradiÅ£ională, agricultura care se făcea acum câteva bune decenii, o agricultură grea, bazată pe munca omului ÅŸi a animalului, o agricultură într-un cuvînt – neperformantă.
Pe fondul dezvoltării economiei pe baza veniturilor aduse din străinătate de cetăţenii comunei, se înregistrează o mecanizare accelerată a dotărilor pentru agricultură. Se cuvine totuÅŸi să facem precizarea că aceste dotări nu sunt de ultimă generaÅ£ie ÅŸi ca atare nu vor reprezenta o soluÅ£ie pe termen lung pentru o agricultură performantă
Turismul
Turismul ÅŸi în special agro-turismul, în ciuda resurselor naturale bogate ÅŸi a complexităţii formelor de relief este un domeniu slab reprezentat în peisajul economic al comunei CupÅŸeni. DeÅŸi zona poate fi considerată favorabilă pentru dezvoltarea agro-turismului, lipsa puterii financiare a locuitorilor, respectiv starea precară a infrastructurii de bază ÅŸi de afaceri face ca investiÅ£iile în domeniu să lipsească cu desăvârÅŸire.
Silvicultura
Din punct de vedere silvicultural, faţă de alte zone, unde sărăcia a făcut ca pădurile să fie exploatate iraÅ£ional, comuna CupÅŸeni este o zonă unde regimul silvic a fost respectat, deÅŸi, datorită vârstei înaintate, anumite trupuri de pădure necesită o exploatare imediată. Finalizarea punerii în posesie a terenurilor cu vegetaÅ£ie forestieră este o preocupare primordială a autorităţilor locale, cu atât mai mult cu cât amenajamentul silvic ce trebuia refăcut în 2007, funcÅ£ionează acum sub adendum valabil până în 2008. Odată cu finalizarea punerii în posesie este de strictă necesitate ÅŸi efectuarea amenajamentului pe unitatea administrativ-teritorială pentru buna gospodărire a pădurilor în zonă.
Prin colaborarea bună a autorităţilor locale cu organele silvice, respectiv cu Ocolul Silvic Tg. LăpuÅŸ, toate pădurile se află în paza Ocolului Silvic, atât cetăţenii cât ÅŸi instituÅ£iile deÅ£inătoare de păduri având întocmite contracte de pază.
Comuna CupÅŸeni dispune de aproximativ 2100 ha de terenuri cu vegetaÅ£ie forestieră, cuprinse în cadrul Ocolului Silvic Tg. LăpuÅŸ, UP II Åžatra, în care predomină fagul-78%, carpenul-12%, molidul-4% ÅŸi 6% alte specii.